Category Archives: Pelinita

Ce este artemisininul: istoric și studii

Artemisininul este un ingredient activ derivat din planta Artemisia annua, plantă utilizată pe scară largă în medicina tradițională chineză. Artemisia annua are frunzele asemănătoare ferigii și florile galbene. Substanța activă se regăsește în concentrațiile cele mai mari în frunze și flori.

Proprietățile medicinale ale artemisininului sunt descrise și compilate în cărțile de medicină chinezești încă din secolul al 16-lea. Artemisininul este cunoscut și utilizat de asemenea în Asia de est și Africa ca tratament eficient împotriva malariei, înlocuind chinina. Această substanță este excepțională, fiind deosebit de activă împotriva unor virusuri rezistente la medicamente, împotriva ciupercilor (candidoză), bacteriilor patogene etc. Artemisininul a fost prima dată izolat în 1971 în China în cadrul unui vast program care viza identificarea plantelor medicinale cu proprietăți antimalaria.

Două substanțe derivate din artemisinin folosite în tratamentul malariei sunt artesunate și arthemeter. Artesunate este un derivat solubil în apă al artemisininului și se administrează sub formă de injecții. Artemisininul și derivații acestuia constituie la ora actuală cele mai eficace tratamente împotriva agenților patogeni care cauzează malaria.

Artemisinin și cancer

Artemisininul este tot mai mult cercetat pentru potențialul acestuia în tratamentul cancerului. Proprietățile terapeutice ale artemisininului au fost descoperite relativ recent de către medicina modernă.

Cercetătorii sunt de părere că artemisininul poate fi o alternativă netoxică și neinvazivă care să înlocuiască tratamentele agresive alopate (medicamente, radioterapie) împotriva cancerului, fără riscul de a dezvolta rezistență la medicamente.

Studiul cel mai important efectuat pe artemisinin în tratamentul cancerului a fost efectuat de doctorii Narenda Singh și Henry Lai de la Universitatea din Washington, rezultatele acestui studiu fiind publicate în Life Science Journal (2001).

Artemisinin şi fier, o combinaţie benefică în cancer

Fierul este necesar pentru diviziunea celulară și se știe că celulele canceroase acumulează fier tocmai în acest scop. În comparație cu celulele sănătoase, celulele maligne conțin un număr ridicat de receptori care atrag fierul. Deoarece celulele canceroase se divizează rapid, au nevoie de cantități importante de fier. Artemisininul este activat deci în prezența fierului, iar din combinația fierului cu artemisinin iau naștere radicali liberi în număr foarte mare care distrug celulele canceroase.

În studii de laborator efectuate pe celule canceroase rezistente la radioterapie, s-a descoperit că artemisininul le poate distruge în proporţie de 75% în 8 ore, sau chiar 100% în 24 de ore, dacă acestea sunt încărcate cu fier. Pe de altă parte, în mod remarcabil, celulele sănătoase rămân neatinse.

Alte cercetări sugerează că artemisininul ar fi de 1000 de ori mai punctual în distrugerea tumorilor în comparație cu tratamentele alopate. El vizează doar celulele bolnave (maligne) protejându-le pe cele sănătoase.

Experimentele au demonstrat că artemisininul ar fi eficace ca remediu în numeroase tipuri de cancer, inclusiv în cancerele agresive cum sunt cancerul de colon, rectal, de creier, pancreas etc.

Cu toate că nu este solubil în apă, artemisininul are proprietatea de a penetra și în creier, ceea ce i-ar conferi eficacitate și în cazul tumorilor pe creier.

O altă cale prin care acționează artemisininul asupra cancerului este una indirectă, prin intermediul sistemului imunitar. Aceasta, deoarece artemisininul susține sănătatea celulelor sistemului imunitar, astfel încât acestea să aibă capacitatea să lupte cu boala.

Toxicitate

Nu s-au observat efecte toxice asupra organismului la doze zilnice mari de până la 70 mg/kg luate pe termen scurt în tratamentul malariei (se știe că artemisininul se foloseşte în tratamentul malariei).

A nu se lua împreună cu antioxidanţi, deoarece aceştia pot să-i reducă eficacitatea. Acest fenomen se explică prin modul de acţiune al artemisininei asupra celulelor canceroase. Deoarece artemisininul distruge tumorile prin oxidare, orice substanţă cu proprietăţi antioxidante vine să anihileze acest proces de oxidare, împiedicând artemisinina să îşi îndeplinească rolul.

Antioxidanţii se pot lua la un interval de cel puţin 2 ore de la administrarea artemisininului.

Artemisinina se poate administra în doze zilnice de 400-800 mg pe perioade de 6-12 luni.

Notă importantă: Pentru o eficacitate sporită în distrugerea tumorilor, se recomandă administrarea împreună cu doze mari de pancreatină.

Sursa: https://www.drlamcoaching.com/blog/artemisinin-cancer-research/